Ce este? Accidentul vascular cerebral (AVC) este denumirea comună a mai multor tulburări care apar atunci când circulaţia sanguină spre creier este blocată iar celulele nervoase sunt deprivate de oxigen şi substanţe nutritive. Din acest motiv, funcţionarea neuronală este alterată sau compromisă definitiv. Este posibil, de asemenea, ca ţesutul nervos respectiv să moară.
Din această cauză, este necesară intervenţia medicală de urgenţă. Cu cât este mai mare durata de timp în care un accident vascular cerebral rămâne netratat, cu atât mai mari vor fi leziunile. Succesul terapeutic depinde, deci, de promptitudinea instituirii tratamentului medicamentos.
Accidentul vascular cerebral este a treia mare cauză de deces în ţările industrializate. Anual, aproximativ 750 000 de oameni prezintă un accident vascular cerebral. Un sfert dintre ei mor iar jumătate dintre supravieţuitori rămân cu sechele pe termen lung.
Probabilitatea de a suferi un AVC creşte odată cu înaintarea în vârstă, riscul dublându-se la fiecare 10 ani, după împlinerea vârstei de 35 de ani. 5% din populaţia peste 65 de ani a avut deja un accident vascular cerebral.
Există două tipuri principale de accidente vasculare:
– accidentul vascular cerebral ischemic, întâlnit în majoritatea cazurilor (aproximativ 80-85%) de accidente vasculare cerebrale. In cazul accidentului vascular cerebral ischemic, irigarea cu sânge este blocată într-o anumită parte a creierului. Acest lucru privează celulele creierului de oxigen și de unele dintre substanțe nutritive. In câteva minute, acesta ar putea să moară. Cauza principală a acestui tip de obstrucție este de obicei ateroscleroza.
Depozitele de grăsime pot provoca tromboză cerebrală sau embolism cerebral. In cazul trombozei cerebrale se formează un cheag de sânge în cadrul unui vas de sânge de la nivelul creierului. Emboliile cerebrale sunt cheaguri de sânge care pot lua naștere în diverse zone din sistemul circulator și care se pot desprinde de pe peretele unei artere sau din mucoasa care căptușește inima, ajungând la vasele de sânge ale creierului unde se pot depune.
– accidentul vascular cerebral hemoragic, caracterizat de fisurarea sau sângerarea vaselor de sange de la nivelul creierului în țesuturile cerebrale din jur. Astfel are loc o hemoragie intracerebrală. Hipertensiunea arterială este o cauză frecventă de hemoragie intracerebrală.
Simptome. Persoanele expuse riscului apariției unui accidnet vascular cerebral sau cei care îi ingrijesc trebuie să cunoască manifestările tipice ale accidentului vascular cerebral. Victimele accidentului vascular cerebral ar trebui să fie îngrijite la spital cât mai curând posibil după ce apar semnalele de avertizare ale bolii. Timpul este esențial în tratarea accidentului vascular cerebral.
Simptomele uzuale ale accidentului vascular cerebral includ:
– paralizia bruscă a unui picior, braț sau a unei părți a feței;
– dificultăți bruște de vorbire sau de a întelege ce se vorbește;
– tulburări bruște de vedere cum ar fi vedere încețoșată sau dublă;
– tulburări de mers, pierderea bruscă a coordonării sau probleme de echilibru;
– durere de cap severă și bruscă, fără o cauză cunoscută aparentă;
– amorțeală bruscă, slăbiciune sau amețeli;
– atac ischemic tranzitor.
Deși accidentele vasculare cerebrale apar de obicei, fără avertisment, unele persoane pot simți o senzație de amorțeală temporară, slăbiciune sau furnicături într-unul din membrele inferioare sau superioare, dificultăți de vorbire, vedere sau echilibru înainte de debutul efectiv al accidentului vascular cerebral.
Atacul ischemic tranzitor are loc pentru că alimentarea cu sânge a creierului este temporar diminuată. Episoadele durează câteva minute până la câteva ore și nu provoacă lezarea imediată a creierului. Totuși, atacul ischemic tranzitor este semnul că există un risc crescut al unui accident vascular cerebral.
Există câteva indicii care pot stabili dacă o persoană a suferit sau nu un accident cerebral vascular:
– când încearcă să zâmbească, o parte a feței este încremenită, iar mușchii feței sunt căzuți;
– nu poate ridica brațele foarte sus;
– nu înțelege propoziții simple și nici nu le poate reproduce.
Dacă o persoană manifestă orice simptom al unui accident vascular cerebral trebuie sa consulte un medic.
Factori de risc. Există o serie de factori de risc ce pot determina apariția accidentului vascular cerebral care nu pot fi modificați:
– istoricul familial;
– vârsta ( riscul de accident vascular cerebral vascular crește o dată cu vârsta, dublându-se la fiecare 10 ani, după vârsta de 55 de ani);
– genul (înainte de vârsta de 55 de ani, barbații sunt mai predispuși decât femeile la accident vascular cerebral, iar după 55 de ani, riscul este același și pentru bărbați și pentru femei. Cu toate acestea, femeile au mai multe șanse decât bărbații de a muri în urma unui accident vascular cerebral);
– manifestarea anterioarăa unui accident vascular cerebral sau atac de cord (riscul de accident vascular cerebral după un accident vascular cerebral tranzitor este mai mare în primele 48-72 de ore. Ar trebui să se solicite imediat asistență medicală pentru orice modificare neurologică acută, chiar dacă acestea s-au ameliorat);
– rasa (în cazul afro-americanilor, există o incidență mai mare de accident vascular cerebral și un risc mai ridicat de deces din cauza unui accident vascular cerebral decât în cazul caucazienilor).
Dintre factorii de risc care pot fi influențați și controlați enumerăm:
– hipertensiunea arterială (care este probabil cel mai important factor de risc care poate fi controlat);
– bolile cardiovasculare (insuficiența cardiacă congestivă, atacul de cord anterior, disfuncția unei valve aortice și fibrilația arterială pot crește riscul de accident vascular cerebral;
– fumatul (riscul de accident vascular cerebral este de două până la trei ori mai mare pentru fumători comparativ cu nefumătorii);
– afecțiuni ale arterei carotide (depozitele de grăsime determinate de ateroscleroză pot îngusta arterele carotide, acest lucru diminuând circulația sanguină de la nivelul creierului și acționând ca un potențial factor declanșator pentru emboliile cerebrale);
– diabet zaharat (dublează riscul declanșării accidentelor vasculare cerebrale);
– nivelurile ridicate de colesterol (valorile crescute ale lipoproteinelor cu densitate mică, colesterolul rău și nivelurile scăzute ale lipoproteinelor cu densitate mare, colesterolul bun, cresc riscurile apariției accidentului vascular cerebral);
– obezitatea (excesul de greutate dublează riscul accidentului vascular cerebral ischemic);
– lipsa de exerciții și activitate fizică (crește riscul de hipertensiune arterială și implicit de accident vascular cerebral);
– utilizarea de pilule anticoncepționale (femeile care folosesc anticoncepționale, fumează, au trecut de vârsta de 35 de ani au un risc mai mare de accident vascular cerebral, ca și cele care sunt la menopauză și urmează o terapie de substituție hormonală).
Accidentul vascular cerebral este o afecţiune potenţial fatală care necesită atenţie medicală de urgenţă. După orice fel de AVC, poate rămâne o arie de ţesut cerebral mort (de infarct cerebral). Recuperarea funcţiilor afectate depinde de capacitatea ţesutului cerebral rămas neafectat de a suplini funcţiile celui afectat. Succesiunea mai multor accidente vasculare cerebrale poate duce la apariţia unei afecţiuni cerebrale cronice numită demenţă vasculară.
Prevenirea unui accident vascular cerebral. Pentru a preveni apariţia accidentului vascular cerebral este necesar să adopţi un regim alimentar sănătos, să eviţi consumul de alcool, fumatul şi sedentarismul. Persoanele care fumează şi care consumă alcool prezintă un risc cu 50% mai mare de a suferi un atac vascular cerebral. Fumatul favorizează depunerea pe vase a plăcii de aterom şi creşte riscul de înfundare a arterelor.
Accidentul vascular cerebral este una principalele cauze ale mortalităţii, atât în România cât şi în întreaga lume. Dincolo de deces, accidentul vascular cerebral cauzează handicapuri fizice sau mentale permanente. Statisticile privind incidenţa acestei afecţiuni sunt alarmante!